Prima pagină

Biroul de Promovare şi Cooperare Economică (sediul la Montreal)

 

Promovarea exporturilor românești în Canada

Sistemul de susținere și promovare a exportului cuprinde instrumente aliniate la regulile internaționale în domeniu și la practica altor tari: Instrumente de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat 1. Instrumente în administrarea EXIMBANK, conform Legii nr. 96/2000, modificată prin Legea nr.165/2006 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK-S.A. Comitetul Interministerial de Garanții și Credite de Comerț Exterior repartizează fondurile alocate anual prin bugetul de stat pe instrumentele din administrarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK-S.A., conform Legii nr. 96/2000, în funcție de necesitățile de susținere a exportului. 2. Instrumente în administrarea ministerelor de resort: 2.1. Programul de promovare a exportului, administrat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat (www.antreprenoriat.gov.ro/) (MMACA), prin care se suportă, parțial sau total, din fonduri de la bugetul de stat, cheltuielile privind: a. participarea la târguri și expoziții internaționale, cu suportarea a 50% din cheltuielile privind transportul, cazarea și asigurarea medicală pentru un participant din partea fiecărui expozant și suportarea totală a cheltuielilor privind transportul și manipularea exponatelor, mostrelor și materialelor publicitare, formalitățile vamale aferente acestora, depozitarea ambalajelor aferente exponatelor pe perioada desfășurării acțiunii promoționale, închirierea, construirea și/sau amenajarea spațiului expozițional, transportul materialelor aferente, cheltuielile generale pe perioada de desfășurare a acțiunilor promoționale, etc. b. organizarea de misiuni economice și acțiuni de promovare a exporturilor în străinătate, cu suportarea a 50% din cheltuielile de transport extern, cazare și asigurare medicală pentru un participant de la fiecare firmă, la nivelul baremelor stabilite pentru instituțiile publice, precum și suportarea totală a cheltuielilor privind transportul în interiorul țârilor de destinație pentru persoanele care participă la acțiunile respective, a celor pentru închirierea spațiilor aferente întâlnirilor de afaceri și a dotărilor necesare desfășurării, a materialelor promoționale, etc. c. realizarea de studii de piața si de produse, inclusiv pentru obiective complexe, in conformitate cu legislația in vigoare, cu suportarea a 50% din cheltuielile aferente; d. realizarea de acțiuni de publicitate si reclama cu caracter general, pe piețe de interes pentru exportul romanesc, pe baze concurențiale, cu suportarea totală a cheltuielilor, inclusiv a celor pentru distribuirea materialelor de publicitate; 2.2. Programul de sprijinire a IMM-urilor în dezvoltarea exportului, administrat de MMACA, conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, modificata prin Legea nr. 62/2014. 2.3. Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020, conform Ordonanței de urgență a Guvernului României nr. 8/2017 din 25 ianuarie 2017 și aordinului nr.1061/2018 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2017, cu modificarile si completarile ulterioare(OUG 58/2018), privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a Programului de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, cu finanțare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020. • Programul urmărește promovarea produselor și serviciilor operatorilor români pe piețele externe; • Aplicarea la Program a operatorilor se realizează prin sesiuni ordinare anuale și sesiuni extraordinare stabilite de către Ministerul pentru Mediul de Aafaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA). De regulă, sesiunile ordinare anuale se deschid în ultimul trimestru al anului precedent celui de implementare. Sesiunile extraordinare de aplicare sunt deschise de către MMACA din inițiativa proprie sau la solicitarea mediului de afaceri, atunci când există o conjunctură favorabilă de piață și un buget disponibil; • Alocația financiară nerambursabilă (AFN) de tip sprijin forfetar se alocă operatorilor selectați sub forma unei sume globale și invariabile pentru fiecare instrument și sesiune de aplicare, însă aceasta nu va depăși valoarea de 25.000 lei pentru participarea la târguri și expoziții internaționale, respectiv 10.000 lei pentru participarea la misiuni economice în străinătate; • Completarea înscrierii în Program, în vederea obținerii finanțării se face on-line, pe site-ul www.aippimm.ro; • Data de la care este activă înscrierea on-line se comunică pentru fiecare sesiune, pe site-ul instituției, cu minimum 5 zile înainte de data începerii procesului de înregistrare propriu-zis; • Pentru participarea la Program, fiecare solicitant trebuie să folosească o adresă de e-mail validă. Această adresă de e-mail va fi folosită pentru toată corespondența, pe întreaga perioadă de implementare și monitorizare a Programului; • Acordarea finanțării se realizează în baza grilei de evauare aferentă sesiunii de înscrieri, în limita bugetului sesiunii; • Cererea-tip pentru înscrierea în Program se completează în aplicația on-line. După finalizarea înscrierii, aplicantul primește un e-mail de confirmare cu informațiile introduse, precum și numărul de înregistrare în registrul unic electronic (RUE); • După finalizarea sesiunii de înscriere, aplicanții, ordonați în baza punctajului obținut conform grilei de evaluare și în limita bugetului alocat sesiunii de înscriere, vor primi prin e-mail cererea de înscriere completată. Aceasta va fi semnată olograf, va purta semnătura electronică validă a operatorului, conform Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, și va fi transmisă pe e-mail la adresa internationalizare@imm.gov.ro, menționând numărul RUE alocat cererii de înscriere respective. Netransmiterea documentelor solicitate în termen de 3 zile lucrătoare, duce la respingerea cererii de înscriere; • Operatorii declarați admiși vor primi din partea MMACA Acordul de finanțare, pe care îl vor transmite înapoi, în termen de 10 zile lucrătoare, semnat de către împuternicitul operatorului. Corespondența se va face pe e-mail și documentele vor fi semnate olograf și confirmate cu semnătură electronică; • Acordul de finanțare se încheie cu operatorii selectați pentru fiecare cerere de înscriere; • După semnarea acordului de finanțare, în termen de maximum 15 zile de la data finalizării activităților la care participă operatorii economici români, dar nu mai târziu de data de 10 decembrie a fiecărui an, operatorul este obligat să trimită documentația aferentă Cererii de plată a alocației financiare nerambursabile. Netrimiterea dosarului cererii de plată până la data de 10 decembrie a anului pentru care se acordă finanțarea atrage neacordarea finanțării; • Virarea efectivă a sumei care constituie alocația financiară nerambursabilă se face de către minister în contul 50.70 ”Disponibil din subvenții și transferuri” deschis la Trezoreria Statului în a cărei rază teritorială își au sediul sau la care sunt luați în evidență fiscală sau în conturile deschise la bănci comerciale din România pentru operatorii economici care nu pot deschide conturi la Trezoreria Statului; • Ajutorul de minimis este eliberat beneficiarilor care au efectuat activitatea/activitățile eligibilă/eligibile, în conformitate cu acordul de finanțare semnat între părți; • Acordarea ajutorului de minimis se face pe baza Cererii de plată a alocației financiare nerambursabile (formularul este disponibil pe site-ul autorității) pe care beneficiarul trebuie să o trimită spre aprobare ministerului, însoțită de următoarele documente justificative: - formularul de participare la acțiunea de promovare, vizat de către reprezentantul Biroului de promovare comercială și economică sau de către organizatorul extern al manifestării (formularul este disponibil pe site-ul autorității); - raportul de activitate privind participarea la acțiune, semnat de către împuternicitul operatorului (formularul este disponibil pe site-ul autorității); - minimum 5 poze (rezoluție minimă 2.400 x 1.600 pixeli, 300 dpi) prin care să se poată identifica, fără echivoc, elementele participării operatorului la acțiunea de promovare specificată în AFN, incluzând afișarea numelui programului și a furnizorului ajutorului nerambursabil. • Documentele aferente cererii de plată se transmit pe e-mail, cu confirmare, la adresa internationalizare@imm.gov.ro, menționând numărul acordului de finanțare. Documentele aferente cererii de plată sunt semnate olograf și certificate prin semnătură electronică; • Eliberarea alocației financiare nerambursabile se face în termen de maximum 60 de zile calendaristice de la depunerea dosarului complet al cererii de plată. Lipsa documentelor justificative atrage neacordarea finanțării. 3. Propuneri de acțiuni pentru anul 2019 • continuarea și consolidarea dialogului româno – canadian la nivel înalt; • identificarea companiilor canadiene interesate de realizarea de investiții în România și intensificarea dialogului cu acestea; • organizarea de misiuni economice în domenii precum IT, industria aeronautică, navală, textilă și alimentară; • participarea la acţiunile promoţionale zonale (expoziţii, simpozioane, prezentări, vizite la Camerele de Comerţ şi Industrie locale, vizite la firme, etc); • sprijinirea participării companiilor românești la târgul de produse alimentare și băuturi SIAL Toronto, în perioada 30 aprilie 02 mai 2019; • identificarea de noi târguri internaționale și expoziții organizate în Canada și propuneri de participare a companiilor românești la târgurile și expozițiile respective; • identificarea de noi oportunități de export și transmiterea cererilor de ofertă, precum și acordarea de asistență de specialitate agenților economici români care se deplasează în Canada, în vederea prospectării, negocierii și încheierii de contracte de export sau realizării de investiții/înființării de filliale sau reprezentanțe; • identificarea de investitori canadieni și promovarea proiectelor PPP strategice; • consolidarea și majorarea de produse românești în domeniul industriei aeronautice, industria navală, industria textilă, industria lemnului și industria alimentară; • promovarea companiilor românești din domeniul tehnologiei informațiilor pe piața canadiană; • sprijinirea organizării și desfășurării vizitelor în Canada ale delegațiilor Camerei de Comerț și Industrie a României, Camerelor de Comerț județene și patronatelor de ramură, inclusiv prin realizarea de acțiuni promoționale cu acest prilej (seminarii, mese rotunde etc.); • realizarea de lucrări documentare, studii de piață, analize de produse, destinate producătorilor, exportatorilor și operatorilor economici români interesați de cooperarea cu parteneri canadieni și transmiterea acestora în mediul de afaceri românesc; • acordarea de asistență de specialitate agenților economici români care se deplasează în Canada, în vederea prospectării, negocierii și încheierii de contracte de export sau realizării de investiții/înființării de filliale sau reprezentanțe.

În Canada, rețeaua de promovare comercial-economica externă este reprezentată de: BPCE Montreal Contact: Domnul Gabriel CRIȘAN, Consilier economic Email: gabriel.crisan@dce.gov.ro Tel.: 001 514 904 2282 Mobil: 001 514 606 9059 1010, Rue Sherbrooke Ouest, Suite 1800, Montreal, Quebec, H3A 2R7

 

 

ÎNDRUMAR DE AFACERI ÎN CANADA ÎN ANUL 2019 I. INFORMAŢII GENERALE

Denumirea oficială: Canada Capitala: Ottawa Emblema naţională: Frunza de arţar Imnul naţional: “O Canada”, a fost proclamat imn naţional la 1 iulie 1980. Sistemul politic: Monarhie constituţională si democraţie parlamentară. Organizarea statală: Canada este un stat federal constituit, în principal, pe baza a doua entităţi teritoriale majore: New France (bazat pe colonizarea franceză) şi British North America (bazat pe colonizarea anglo-saxonă), la care s-au adăugat ulterior provinciile şi teritoriile aflate in componenţa Canadei de astăzi. Şeful statului: este Guvernatorul General al Canadei (în prezent postul este ocupat de către Julie Payette - a preluat mandatul oficial la data de 2 octombrie 2017 pentru o perioadă de 5 ani) ca reprezentant direct şi permanent al monarhului Regatului Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Guvernatorul General este numit de Regina Angliei, la propunerea Primului Ministru al Canadei. Instituţia Guvernatorului General semnifică recunoaşterea de către canadieni a Reginei Elisabeta a II-a ca şef al statului. La nivelul provinciilor, Guvernatorul General este reprezentat de către un Guvernator-Locotenent. Puterea legislativă: este exercitată de Parlamentul Canadei, aflat la Ottawa şi compus din Camera Comunelor (cu membri aleşi) şi Senat (cu membri numiţi). Membrii Parlamentului sunt aleşi la fiecare patru ani. Fiecare provincie dispune, la rândul ei, de propriul parlament sau adunare natională, cu rol si atribuţii de interes local. Puterea executivă: Este exercitată de către Guvernul Federal condus de Primul Ministru al Canadei (în prezent Justin Trudeau, ca șef al Guvernului rezultat după alegerile din anul 2015, începând cu 4 noiembrie 2015) și un cabinet format din șefii ministerelor de interes federal. La nivel local, fiecare provincie dispune de un guvern provincial condus de un prim-ministru și un cabinet compus din șefii ministerelor de interes provincial. Configurația guvernelor locale este rezultatul confruntării și performanțelor partidelor politice care activează în cadrul fiecărei provincii. Organizarea administrativă: În componenţa Canadei intră 10 provincii şi 3 teritorii autonome, fiecare cu capitala proprie: - Provincii: Alberta (cu capital la Edmonton), British Columbia (Victoria), Manitoba (Winnipeg), New Brunswick (Fredericton), Newfoundland si Labrador (St. John's), Nova Scotia (Halifax), Ontario (Toronto), Prince Edward Island (Charlottetown), Quebec (Quebec City) şi Saskatchewan (Regina). Cele mai intinse si populate provincii: Quebec si Ontario. - Teritorii autonome: Northwest Territories (Yellowknife), Nunavut (Iqaluit) si Yukon (Whitehorse). Suprafața şi vecinii: Cu un teritoriu de 9.977.139 km2 Canada este al doilea stat ca întindere din lume. Deţine 7% din suprafaţa de uscat a Terrei si 9% din resursele de apă dulce ale acesteia. Pe toată lungimea de 8.890 km a granitei de sud, se invecinează cu SUA, la vest cu apele Pacificului de Nord, la nord-vest cu Peninsula Alaska (SUA), la nord cu Oceanul Arctic, iar la est şi sud-est cu apele Atlanticului de Nord. Insula Groenlanda, din largul coastelor de nord-est ale Canadei, aparţine Regatului Danemarcei. Clima: Existenţa unor variaţii importante ale climei, de la ţinuturile veşnic acoperite de gheaţă ale paralelei 70oN, la vegetaţia luxurianta a coastei de vest a provinciei British Columbia, este normală pentru o ţară de dimensiunile Canadei. Zona cea mai populată, care se intinde în lungul frontierei cu SUA, înregistrează, de regulă, patru anotimpuri distincte - primavară, vară, toamnă şi iarnă - cu variaţii mari ale temperaturii în timpul zilei, de la maxime de +35oC in timpul verii, pană la minime de -35oC si chiar - 45oC (cu factorul eolian) în timpul iernii. De regulă, temperaturile cele mai moderate în Canada sunt primavara şi toamna. Fenomenul încălzirii globale se face deja resimţit şi în această ţară, în ultimii doi ani verile fiind deosebit de calde, iernile blânde, fără cantitaţi importante de zăpadă, sesizându-se clar doar doua anotimpuri. Populaţia La data de 1 iulie 2018, populatia Canadei era estimată la 37.067.011 locuitori. Provinciile cu creştere demografica mai mare decât media naţională sunt Alberta, British Columbia si Nunavut. Cea mai mare crestere este inregistrata in ultimii ani in special in provincia Alberta (rata de crestere de 3 ori mai mare decat media nationala). Raportat la suprafaţă, Canada înregistrează cea mai mica densitate a populaţiei dintre ţările puternic industrializate, de numai 3,92 locuitori/km2. Canada se confrunta cu un fenomen de îmbătrânire accentuat. Încurajarea imigrării nu a rezolvat aceasta problema. Acest lucru a determinat adoptarea unei legi de prelungire a vârstei de pensionare, din lipsa de personal calificat in multe domenii esenţiale. Provinciile atlantice si Quebec-ul au o populaţie mai îmbătrânita decât media naţională (38,8 ani), in timp ce Ontario, provinciile vestice şi teritoriile autonome au populaţie mai tânără decât media. În ceea ce priveşte distribuţia pe sexe, barbatii reprezintă 49%, iar femeile 50%. La nivelul anului 2010, 79,8% din populaţia Canadei trăia în centre urbane de peste 10.000 de locuitori. Aproape 90% din populaţie se află dispusă într-o fâşie cu lăţimea de circa 200 km de-a lungul frontierei cu SUA, fiind concentrată în marile centre urbane din estul, centrul şi vestul Canadei: Toronto - Greater Toronto Area - GTA (cu o populatie de 5,5 mil.), Montreal (3,5 mil.), Vancouver (2,1 mil.), zona metropolitană Ottawa (incluzând oraşele Ottawa/Hull/Gatineau - 1,14 mil.), Calgary (1,1 mil.), Edmonton (1,0 mil.) şi Quebec City (0,7 mil.). Cele mai populate provincii sunt: Ontario (13,3 mil.), Quebec (7,6 mil.), British Columbia (4,4 mil.) şi Alberta (3,6 mil.). Originea populaţiei: Principalele descendenţe sunt britanică, franceză, italiană, şi aborigenă (first nation), la care se adaugă un numar însemnat de minoritaţi semnificative de origine germană, ucrainiană, olandeză, greacă, poloneză, chineză şi pakistaneză. În ultimul timp s-a remarcat creşterea numărului de chinezi şi pakistanezi, iar noile modificări ale legii emigraţiei vor favoriza în continuare migraţia acestor etnii. Prima imigrare românească majoră în Canada a avut loc în urmă cu circa 100 ani şi s-a stabilizat în zona agricolă a provinciei Saskatchewan. Numărul canadienilor de origine română nu este precis cunoscut, dar se estimeaza la cca. 350-400 mii. Se estimează că cele mai importante concentrări ale populaţiei canadiene de origine română se află în provinciile Ontario (zona Kitchener, Mississauga, Toronto - circa 100.000), Quebec (zona Montreal – circa 80.000), iar în ultimul timp în Alberta (30.000) si British Columbia (zona Vancouver - cca. 20.000). Anul 2006 a însemnat pentru zona de vest a Canadei, în special pentru provinciile Alberta şi British Columbia, o creştere fără precedent în toate domeniile. Astfel, pornindu-se de la boom-ul energetic al vestului, s-a înregistrat o creştere demografică pe care specialiştii o consideră ca a schimbat geografia umană a ţarii (populaţia însumată a celor doua provincii este acum mai mare decat cea a Quebecului). Cresterea demografica a continuat si in anii urmatori in provinciile din vest. Este de mentionat si o foarte veche comunitate romana existenta in localitatea Boian din Alberta (denumita dupa un sat din Romania), care a fost populata intre cele doua razboaie mondiale cu bucovineni. Religie: Canada garantează şi asigură manifestarea liberă şi neingrădită a vieţii spirituale a cetăţenilor săi. Religiile cele mai reprezentative sub aspectul confesiunii declarate şi practicate sunt catolicii (45%), protestanţii (29%), precum şi alte minoritaţi reprezentând toate religiile: anglicană, mozaică, hindusă, budistă, ortodoxa, siită. Cea mai importanta sărbătoare religioasa este considerată Crăciunul. Este de retinut ca intr-un studiu din 2006 realizat de o firma de consultanta din Marea Britanie, locuitorii din Toronto au fost desemnati ca fiind cei mai politicosi oameni de pe planeta. Acest aspect este esential de luat in considerare in relatiile de afaceri si interumane cu partenerii din aceasta zona, care este si cea mai prolifica a Canadei din punct de vedere economic, social, cultural. Limbi vorbite. Canada este o ţară multiculturală cu 2 limbi oficiale de stat: engleza si franceza. Circa 60% din canadieni declară engleza drept limba maternă. Franceza este considerată limba maternă de circa 25% dintre canadieni, în special rezidenţii provinciei Quebec. Singura provincie canadiană declarată bilingvă este New Brunswick, care foloseşte atât franceza cât şi engleza şi este provincia cu o mare implicare în francofonie. Deşi engleza este utilizată pe scară largă în comerţ şi afaceri, abilitatea de a comunica în franceză este uneori importantă, dar nu esenţială, pentru stabilirea şi dezvoltarea unor legături de afaceri cu firme din provincia Quebec. O consecinţa a sistemului bilingv este obligativitatea ca produsele aflate în circuitul comercial intern să fie etichetate în cele doua limbi oficiale, inclusiv produsele de import. De asemenea, o condiţie esenţială la angajarea funcţionarilor guvernamentali este abilitatea acestora de a comunica fluent în ambele limbi. Dat fiind multitudinea etnică, în Canada există peste 80 de limbi şi dialecte, majoritatea acestora fiind utilizate doar în familie sau în comunitaţi etnice. Orele de afaceri: Săptămâna de lucru standard în Canada este de luni până vineri, de la orele 8:00 - 9:00, până la orele 17:00 - 18:00. Ca regulă generală, personalul instituţiilor publice şi firmelor beneficiază de o oră liberă pentru masa de prânz. Magazinele de vânzare cu amănuntul au un program ce variază de la o provincie la alta, dar cele mai multe sunt deschise de luni până duminică (cu restricţii pentru duminică în unele provincii) şi cu program prelungit până la orele 22:00 – 23:00 în zilele de joi şi vineri. De regulă, duminica, majoritatea magazinelor sunt deschise între orele 12:00 – 17:00. Orarul de lucru al băncilor este de luni până vineri, între orele 9:00 – 16:00. În zilele de sâmbată, duminică şi sărbători legale majoritatea băncilor sunt închise. Moneda nationala româna, leul, nu poate fi schimbata la bancile canadiene, ci numai la unele case de schimb valutar, cel mai bine fiind sa se vina din Romania cu dolari SUA, dolari Canada (dar care sunt greu de achizitionat de la bancile din Romania), sau euro. Sărbători publice: Canada celebrează un număr de sărbători publice pentru toată ţara, provinciile având dreptul de a stabili şi celebra, în plus, anumite sărbători specifice. Sărbătorile care coincid cu zilele de sâmbătă sau duminică, sunt celebrate in ziua de luni a saptâmânii următoare. Pentru sărbătorile de două zile (cazul Crăciunului) care cad sâmbătă şi duminică, se acordă liber în zilele de luni şi marţi ale săptămânii imediat următoare. Cele mai importante sărbători publice canadiene sunt: • 1 ianuarie - Anul Nou; • Paştele (vineri, sâmbătă, duminică şi luni); • lunea ce precede ziua de 24 mai - Ziua Victoriei; • 24 iunie – Saint Jean (numai în Quebec); • 1 iulie - Ziua Naţională a Canadei; • prima zi de luni din august - Sărbătoare civică (în majoritatea provinciilor); • 22 august - Ziua Descoperirii (numai în Yukon); • prima zi de luni din septembrie - Ziua Muncii; • a doua zi de luni din octombrie - Ziua Recunoştinţei (diferita ca dată de cea sarbatorita in SUA); • 11 noiembrie - Ziua Eroilor; • 25 decembrie – Crăciunul; • 26 decembrie - Ziua Darurilor (organizata in ultimii ani si in Provincia Quebec) denumita Boxing Day, cand marile magazine fac reduceri importante de preturi la marfurile ramase dupa Craciun. Transporturile: Datorită dimensiunilor sale continentale, Canada şi-a dezvoltat un sistem impresionant de transport maritim, fluvial, aerian şi terestru. • Dispune de peste 24 porturi mari, amplasate inclusiv pe fluviul St. Lawrence care leagă pieţele interne din America de Nord cu Oceanul Atlantic. Principalele porturi canadiene sunt: Vancouver (pe coasta de vest), Toronto, Montreal şi Thunder Bay (legate de calea maritimă St. Lawrence), Halifax (Nova Scotia) şi Saint John (New Brunswick) de pe coasta de est. Principala poartă de intrare a mărfurilor româneşti în Canada este Portul Montreal. • Principalele aeroporturi internaţionale: Toronto (Pearson), Montreal (Pierre Eliot Trudeau) şi Vancouver. Timpul de zbor de la o coasta la alta este de cca. 7 ore. Între Montreal şi Toronto timpul de zbor este de o oră şi jumătate, iar între Montreal şi Vancouver de şase ore. Canada deţine 10 aeroporturi internaţionale. Aeroporturile canadiene asigură un trafic de peste 60 milioane de pasageri. Orasul Toronto mai detine un aeroport, Toronto City Center Airport, sau Porter Airport, dar care nu poate fi vizualizat de agentii turistici on-line. Asta deoarece el nu detine anumite avize interne, fiind contestat de populatia orasului, din cauza poluarii aerului si a zgomotului care se inregistreaza. La acest aeroport se ajunge cu un ferry boat, care face cea mai scurta cursa din lume (121 m). Aeroportul acesta este foarte util oamenilor de afaceri, fiind localizat practic in centrul orasului Toronto, celalalt mare aeroport international, Pearson, fiind la o distanta de cca. 30 km de centru. De aici se opereaza curse private cu aparate de zbor mici si curse interne cu aparate mari. • Reţeaua rutieră: Canada dispune de o reţea dezvoltată de drumuri, cu o lungime totală de 1,4 mil. km, din care cca. 500 mii km drumuri asfaltate (care includ şi cei 17.000 km de autostrăzi). Principala cale rutieră a ţarii este autostrada Transcanadian Highway care străbate Canada aproximativ de la est la vest. Cea mai importantă autostradă care leagă Ontario cu Quebec este Hwy 401 (cca. 900 km.). Este esentiala detinerea unui autoturism la deplasarea in interiorul Canadei, unele zone sau chiar localitati neavand trotuare pentru circulatie pietonala, ci doar sosele, iar distantele sunt apreciabile fata de orice dimensiune europeana (ex. Toronto detine cea mai lunga strada din lume, Yonge de cca. 1200 km. lungime; ea imparte orasul in doua districte, cel de Est si cel de Vest, numerotatia fiind identica, doar districtul diferind. Un alt aspect legat de sosele este fenomenul de „commuters” (navetisti). Sute de mii de persoane, zilnic, circula mai ales pe sosele, uneori si 2-3 ore/zi, spre si dinspre serviciu. Acest lucru face ca aglomeratia la orele de varf (rush hour), chiar si pe cele mai largi autostrazi (high way) sa fie maxima si un drum de doar cativa km sa fie parcurs in ore. • Reţeaua de căi ferate: deservită în principal de Canadian National Railway (Canadian National sau CN), are o lungime totală de 49.422 km şi este deosebit de bine intreţinută, CN fiind cel mai eficient transportator feroviar din America de Nord. • Conducte magistrale: Pentru transportul petrolului şi produselor petroliere, Canada dispune de o retea de conducte de 23.564 km, iar pentru transportul gazelor naturale lungimea reţelei de conducte este de 74.980 km. Timpul local: Datorită întinderii teritoriului sau, Canada operează cu 6 zone diferite de timp local, sau de fus orar, dispuse astfel: Orarul de vară în Canada începe cea de-a doua duminică a lunii martie, când toate ceasurile (exceptie Saskatchewan) sunt date înainte cu o oră, iar în prima duminică a lunii noiembrie se revine la ora standard. Între Romania şi zona centrală a Canadei (provinciile Quebec şi Ontario – aflate pe Eastern Time Zone) diferenţa de fus orar este de 7 ore. Atentie – nu se trece la ora de vara/iarna in acelasi timp in Europa si in America. Exista un decalaj de doua saptamani in care diferenta de fus orar este de 6 ore, nu de 7, Canada fiind cea care trece intai la orarul de vara/iarna. Pentru anul 2012 orarul de vara a inceput in Canada la ora 2 a.m in ziua de 14 martie si se termina la ora 2 a.m. in ziua de 4 noiembrie. Pentru cei interesaţi de ora locală în alte puncte şi zone de interes din Canada, se recomandă consultarea paginii web http://www.canadainfolink.ca Moneda: Moneda naţională a Canadei este dolarul canadian, simbolizat C$ sau CAD, cel mai des uzitat. Sistemul monetar canadian este bazat pe sistemul decimal (100 cenţi = 1 CAD). Canada tipăreşte bancnote de 5, 10, 20, 50 si 100 CAD. Diviziunile monedei canadiene sunt: doi dolari (“toonie”), un dolar (“loonie”), 25 cenţi (“quarter”), 10 cenţi (“dime”), cinci cenţi (“nickel”), un cent (“penny”). Vizitatorii străini sunt sfătuiţi să obţină cecuri de calătorie în dolari canadieni, care pot fi cumparate în ţările de origine, cu menţiunea că unele bănci canadiene percep o taxă, de regulă modică, la încasarea cecurilor de călătorie emise de o altă bancă. Procedura de intrare în Canada: Cetățenii români pot călători în Canada în scop turistic în baza pașaportului simplu electronic și a autorizației electronice de călătorie (Electronic Travel Authorization - eTA). Autorizația de călătorie electronică eTA se obține doar online, prin accesarea paginii www.Canada.ca/eTA-Romania. Autorizația electronică de călătorie (eTA) are o valabilitate de 5 ani sau, după caz, până la expirarea valabilității pașaportului simplu electronic. Cetățenii români care intenționează să intre în Canada pe cale terestră (rutieră/feroviară) sau maritimă (la bordul unei ambarcaţiuni, inclusiv al unui vas de croazieră) trebuie să dețină doar un pașaport simplu electronic valabil, fără a mai fi necesară obținerea eTA. Referitor la intrarea canadienilor în România, aceasta se face fără viză, pentru o perioada de maxim 90 de zile. În următoarele luni se preconizează că se va impune necesitatea unei vize pentru cetaţenii canadieni care vor veni în UE, deci şi în România. Sfaturi practice pentru oamenii de afaceri: • Solicitaţi în mod expres partenerilor canadieni, înaintea plecării din Romania, confirmarea coordonatelor întâlnirilor preconizate (dată, oră, loc). Şansa obţinerii pe loc a acestora este, de cele mai multe ori, foarte redusă. • Perioada preferată de canadieni pentru întâlniri de afaceri este prima jumatate a zilei. Majoritatea firmelor si instituţiilor publice încep programul la 09:00 a.m. • Dacă apreciaţi că veţi întârzia la întâlnire, anunţaţi-vă partenerul. De cele mai multe ori, acesta acceptă să vă aştepte. În caz contrar, riscaţi să nu-l mai gasiţi disponibil. Reprogramarea întâlnirilor este dificilă şi nu întotdeauna posibilă. Canadienii sunt deosebit de punctuali si asteapta si de la ceilalti parteneri sa aiba aceeasi conduita. • Oamenii de afaceri canadieni apreciază timpul şi eficienţa utilizării acestuia. Evitaţi expunerile prelungite. Folosiţi intensiv documentaţia de care dispuneţi (CD-uri, cataloage, broşuri, liste de preţuri). O întâlnire de afaceri nu durează, de regulă, mai mult de o oră. • În cadrul întâlnirii este foarte apreciat dacă puteţi să prezentaţi oferta pe suport electronic şi eventual să faceţi prezentări video ale materialelor de care dispuneţi, majoritatea companiilor canadiene având săli de discuţii dotate pentru expuneri de acest fel. • Nu încercaţi să convingeţi partenerul că oferta dumneavoastră este cea mai bună, oricum, oricând şi pentru oricine. Faceţi-l să înţeleagă cum şi de ce aceasta i-ar aduce lui avantaje certe. • Mediul de afaceri canadian utilizează extrem de mult sistemul roboţilor telefonici, motiv pentru care şansa de a vi se răspunde „live” la apel este, nu de puţine ori, redusă. Lăsaţi mesajul dorit şi aşteptaţi să fiţi contactat de partener. • Nu ezitaţi să folosiţi, în caz de nevoie, oricare dintre cele două limbi oficiale ale ţarii. Este puţin probabil să nu vi se răspundă la fel, în special în mediile de afaceri. • O îmbrăcăminte decentă, confortabilă, este regula de bază în mediul canadian de afaceri. Ţinuta standard pentru bărbaţi este costumul şi cravata. Pentru femei combinaţia sacou-pantalon cu linie clasică, sau fustă şi taior. • Canadienii apreciază şi uzitează frecvent invitaţia la masă ca prilej şi atmosferă de a discuta afaceri. O masă la restaurant nu trebuie să depaşească însă o ora şi jumătate. • În mediul de afaceri canadian există practica oferirii de cadouri simbolice. Acestea sunt acceptate cu plăcere, în special cele care poartă specificul ţarii partenerului. • La intrarea pe teritoriul Canadei, puteţi schimba valută la ghişeul bancar, sau casa de schimb valutar din aeroport sau punctul de frontieră terestră. Datorită ratei mai mici practicate la punctele de frontieră, este recomandabil ca schimbul valutar să fie efectuat la bănci sau case de schimb din zona oraşului, care, în general, oferă o rată mai bună. • În cazul în care nu aveţi un aranjament cu partenerul privind preluarea de la aeroport, se recomandă utilizarea serviciilor de taxi sau limuzină. O cursă între aeroportul „Pierre Eliot Trudeau” şi centrul oraşului Montreal (circa 24 km) costă circa 40 CAD pentru taxi şi 60 CAD pentru limuzină. O cursa cu taxi-ul intre aeroportul Pearson si centrul orasului Toronto costa circa 60 CAD. În toate cazurile, puteţi solicita şoferului chitanţa de decontare corect completată. • Dacă se plateste cu cash, cele mai multe hoteluri solicită la cazare depunerea unei garanţii (depozit), de regulă 100 CAD de persoană/zi, care se restituie la plecare, dacă nu s-au făcut cheltuieli suplimentare sau pagube în contul acelei camere, în afară de serviciile iniţial angajate. Se acceptă atât numerar, cât şi oricare dintre cărţile de credit recunoscute. Rezervarea camerei la hotel se face, de regulă, numai pe baza unui card bancar recunoscut de băncile din America de Nord. • În Canada, numai convorbirile telefonice locale, efectuate de la un post telefonic cu abonament, sunt gratuite, motiv pentru care orice apel pe telefonul din camera de hotel se plăteşte, chiar dacă apelul este local. • Nu se recomandă ca la intrarea în Canada să transportaţi în bagaje alimente, de genul „pachetului de drum”, sau celor uşor alterabile. Regimul vamal este strict în această privinţă, iar serviciul depistării acestora cu ajutorul câinilor dresaţi este foarte eficient. Importul în Canada al următoarelor mărfuri poate fi reglementat, controlat (necesitând un permis special) sau interzis, după caz: arme de foc sau alte arme (articole pirotehnice); droguri; produse provenind de la specii pe cale de dispariţie (fildeş, corali, produse din piele de reptilă); bunuri culturale (antichităţi, obiecte culturale). Suma limită în valută care poate fi introdusă şi scoasă din Canada este de 10.000 dolari canadieni (aproximativ 7.650 dolari SUA) de persoană. Limitele cantitative pentru anumite produse care se introduc în Canada sunt: 1.14 litri băuturi spirtoase; 1.5 litri vin; 8.5 l bere; maximum 200 ţigări; 50 de trabucuri; 200 grame de tutun fabricat. Pentru cantităţile ce depăşesc aceste limite este necesară autorizaţie specială. Cantităţile sunt stabilite de fiecare provincie sau teritoriu. Evitarea transportului de produse alimentare de origine animală şi vegetală este necesară. Pentru cadouri ce depăşesc suma de 60 dolari canadieni (aproximativ 46 dolari SUA) se aplică taxe vamale. • Preţurile afişate în magazine nu sunt cele pe care le veţi plăti la casă. La preţul de raft se adaugă automat taxa de vânzare armonizată. Excepţie fac produsele alimentare, medicamentele şi alte produse considerate esenţiale, pentru care în Canada nu se plătesc nici un fel de taxe de consum. În prezent, se aplică taxa de vânzare armonizată HST de 13% in provinciile Ontario, British Columbia, New Brunswick, Newfoundland şi Nova Scotia. În comparaţie cu acestea, provincia Alberta nu percepe taxă provincială (PST). În Quebec se plăteşte taxa federală de 5% şi cea provincială de 9,975%. • Toate paginile pe internet ale instituţiilor publice, federale şi provinciale, sunt redactate în cele două limbi oficiale (engleza şi franceza). Idem, dar în proporţie de 90%, cele ale companiilor, agenţiilor, asociaţiilor profesionale, etc. Ce trebuie să ştiţi înainte de negociere: • În mediul de afaceri canadian, sentimentul poziţiei şi al titlului este mai pronunţat decât în Statele Unite. Formulele protocolare de adresare sunt „Ms.”, „Mr.”, „Mrs.”, urmate de numele de familie. Pentru interlocutorii francofoni se utilizează „Madame”, „Monsieur”, urmate de numele de familie. • Canadienii sunt in general foarte patrioţi, asemenea americanilor, apreciind remarci pozitive scurte relativ la ţara lor în discuţiile premergătoare unor negocieri. • De obicei, întâlnirile de afaceri sunt deschise, democratice şi toţi participanţii pot să-şi exprime, fără oprelişte, punctele de vedere proprii. • Stilurile de negociere sunt oarecum similare celor din SUA, mai ales in provinciile de vest, dar ritmul acestora este puţin mai lent în Canada. • Este considerat absolut deplasat a vorbi cu cineva într-o limbă străină pe care celelalte persoane prezente nu o înţeleg. Evitaţi, deci, pe cât puteţi, a va consulta colegul de echipă, în limba română, pe durata negocierilor. • În accepţiunea canadienilor, negocierile se desfăşoară după o agendă acceptată în prealabil de ambii parteneri, pentru a permite o pregătire corespunzătoare. Negocierile se desfăşoară astfel încât să conducă direct la un plan concret de acţiune. • Informaţiile verificate şi alte argumente de substanţă sunt considerate cele mai veridice forme ale evidenţei. Impresiile sau intuiţia nu se bucură de credit. • Pentru iniţierea unor contacte preliminare, se recomandă studierea paginii web a companiei canadiene vizate şi transmiterea informaţiilor şi ofertelor preliminare către departamentul de marketing al acesteia. Prin reciprocitate, oamenii de afaceri canadieni apreciaza existenta paginii de web a partenerilor, de unde se pot documenta asupra activităţii firmei şi produselor oferite. • Se recomandă ca ofertele transmise să fie cât mai concrete şi complete, folosind tehnici moderne de comunicare, precum şi cataloage, CD-ROM-uri, iar preţurile de ofertă să fie în marja celor practicate de alţi furnizori pe piaţă. II. ECONOMIA Produsul intern brut PIB (miliarde dolari SUA): 1603,4 (2008); 1529,0 (2009); 1624,6 (2010); 1718,7 (2011), 1824,3 (2012), 1842,6 (2013), 1799,3 (2014), 1559,6 (2015), 1535,8 (2016), 1653,0 (2017), 1.414,8 (2018-estimat). Rata de creştere a PIB-ului în perioada 2008-2017 a fost următoarea: 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 (estimat) Canada 4,8 % -4,6% 6,2% 5,8 % 6,1% 1% -2,3% -13,3% -1,5% 7,6% -14,4% Principalele activitaţi industriale: industria de autovehicule şi componente, industria aerospaţială, celuloza şi hârtie, prelucrarea metalelor, producţia de maşini şi echipamente, industria minieră, extracţia combustibililor fosili (petrol şi gaze naturale), silvicultura şi industria lemnului, industria aluminiului, construcţiile civile şi industriale. Principalele resurse naturale: gaze naturale, petrol, aur, carbune, cupru, minereu de fier, nichel, potasiu, uraniu şi zinc, la care se adaugă lemn şi resurse apă. Comerţul exterior. Piaţa canadiană este puternic influenţată de condiţiile economice din SUA, unde Canada îşi valorifică circa 72% din producţia de export şi de unde provin 2/3 din importurile sale anuale. De asemenea, nivelul ratei dobânzii în SUA are o influentă majoră asupra politicii monetare şi a condiţiilor de acordare a creditelor în Canada. Economia Canadei generează un comerţ exterior cu produse de circa 800-850 miliarde CAD pe an. Principalele produse la export: maşini şi echipamente de transport, maşini şi echipamente de producţie, celuloză şi hârtie, combustibili, lemn, produse minerale, aluminiu, maşini şi echipamente electrice, medicamente, produse alimentare, cereale. Printre principalii parteneri la export sunt: SUA, Marea Britanie, Japonia, Mexic, Coreea de Sud. Principalele produse la import: maşini şi echipamente de transport, maşini şi echipamente electrice, produse chimice şi materiale plastice, produse siderurgice, încălţaminte şi produse textile, produse alimentare. Printre principalii parteneri la import sunt: SUA, Germania, Japonia, China, Mexic. Relaţiile comerciale ale României cu Canada. Ca ţări membre ale Francofoniei şi ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), dar si ca aliate NATO, Canada şi România întreţin relaţii bilaterale foarte bune. Schimburile comerciale româno-canadiene. - milioane USD - 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 9 luni Total 368,7 238,7 309,8 284,6 151,4 198,4 341,7 261,6 Export 205,5 145,5 160,4 207,8 83,2 117,3 213,5 152,5 Import 163,2 93,3 149,3 76,8 68,2 81,1 128,2 109,1 Sold +42,3 +52,2 +11,1 +131,0 +15,0 +36,2 +85,2 +43,4 Investiţiile Canadei in Romania. In perioada 20 martie 1990 - 31 octombrie 2018 s-au inregistrat în România 1985 societati mixte cu o valoare in echivalent valuta de 145,130 milioane USD (0,24% din total), Canada ocupând locul 29 în topul investitorilor străini în România. Forţa de muncă: În Canada este considerată aptă de muncă orice persoană peste vârsta de 15 ani, care lucrează, sau doreşte să lucreze. Rata şomajului s-a menţinut constantă în ultimii doi ani, la cca. 7,5%, după ce, ca efect al crizei economice globale, în anul 2009 somajul atingea valoarea de 8,3 %. Din totalul forţei de muncă 3% lucrează în agricultură, 15% în industria manufacturieră, 5% în construcţii, 74 % în sfera serviciilor şi 3% în alte sectoare. Standardul de viaţa: Numai 5 ţări din lume dispun de un nivel al standardului de viaţă peste cel al Canadei, în speţă SUA, Elveţia, Luxemburg, Germania şi Japonia. Canada este înaintea SUA în ceea ce priveşte speranţei de viaţă, şi peste Japonia în privinţa educaţiei. În consecinţă, ONU continuă să clasifice Canada pe primul loc în ceea ce priveşte „indicele dezvoltării umane”. Salariul minim garantat diferă în funcţie de provincie între limitele de 6,90 CAD (aproximativ 5,30 USD) / oră în Alberta şi 9,50 CAD (aproximativ 7,29 USD / oră în Nanavut. III. ALTE ASPECTE Pieţele regionale ale Canadei: Canada Centrală: cuprinde provinciile Ontario (13 milioane locuitori) şi Quebec (8 mil. locuitori), aici aflându-se circa 63% din populaţia Canadei. Cele două provincii reprezintă “inima industrială” a ţarii, fiind puternic urbanizate şi deţinând o rată înaltă de ocupare a forţei de muncă şi un nivel ridicat al salarizării. Ontario şi Quebec însumeaza 65% din toate vânzarile cu amănuntul din Canada şi reprezintă zona cea mai importantă atât pentru export, cât şi pentru import. Zona Preeriilor: cuprinde 3 provincii - Alberta, Saskatchewan şi Manitoba, reprezentând 17% din populaţia Canadei. În trecut, aceste provincii au fost predominant agricole, specializate în cultura cerealelor şi creşterea animalelor. Descoperirile minerale şi, în special, a zăcămintelor de petrol din Alberta, au condus la transformarea economică a acestora şi la o urbanizare rapidă, cu precădere în Alberta. Alberta este recunoscuta pentru pamantul foarte roditor, clima blanda si intinderea suprafetelor agricole atribuindu-i caracteristica de “granar al tarii”. British Columbia: este a treia provincie canadiană în ceea ce priveşte populaţia (13% din total). Deşi tradiţional rămâne încă legată de industria forestieră, în ultimii ani a reuşit să facă paşi importanţi în dezvoltarea unor noi sectoare de activitate: minerit, turism, pescuit, transporturi, tehnologie de vârf şi industrie cinematografică. British Columbia este destinaţia predilectă a emigraţiei persoanelor şi capitalurilor din sud-estul Asiei. Principalele pieţe urbane ale Canadei. Toronto.Cu cei 5,5 milioane locuitori, Toronto este cel mai mare oraş din Canada şi capitala provinciei Ontario (13,3 mil. locuitori, respectiv 38,5% din populaţia Canadei). Este zona cea mai industrializată a provinciei Ontario în care trăiesc peste 100 de grupuri etnice. Toronto reprezinta cel mai important centru financiar şi industrial al Canadei, unde işi au sediul central mai mult de jumatate din marile companii canadiene, majoritatea băncilor importante, precum şi alte agenţii şi instituţii financiare. Toronto găzduieşte două mari burse de valori din America de Nord. Un număr important de firme de import şi reţele de achiziţii ale marilor lanţuri de magazine Sears, The Bay, Loblaws, Zellers, Wall Mart, Winners, Costco, îşi au sediul în Toronto, aspect important pentru exportatorii străini. Principalele sectoare industriale ale metropolei sunt industria de automobile şi componente auto, echipamente energetice, computere şi echipamente de telecomunicaţii, industria farmaceutică şi construcţiile. Unele dintre marile atracţii turistice cu efect economic important pentru zonă sunt CN Tower (care era pana acum cativa ani cea mai inalta cladire civila din lume - 476 m - si Cascada Niagara, în proximitatea căreia se afla cele mai importante zone viticole ale Canadei. Atât în ceea ce priveşte stilul de viaţă, concepţia de dezvoltare urbană şi climatul de afaceri, Toronto poartă amprenta unei puternice influenţe americane. Montreal. Al doilea oraş ca mărime al Canadei, cu o populaţie de 3,7 milioane locuitori, este al doilea oraş din lume, ca populaţie, în care se vorbeşte predominant limba franceză. Deşi provincia Quebec se situează dupa provincia Ontario în ceea ce priveşte contribuţia la formarea PIB-ului Canadei, venitul său pe cap de locuitor este peste media natională. Provincia Quebec este cel mai mare producator şi exportator de hărtie de ziar din lume. Montreal este un centru important pentru congrese, conferinţe şi afaceri, în special în domeniul cercetării şi ingineriei genetice, chimie de sinteză, industria aerospaţială, producţia de mobilă, textile şi confecţii, farmaceutică, tehnologia informaţiei, telecomunicaţii şi finanţe. Fiind mai puţin dependent de economia SUA decât Toronto, Montrealul este mai deschis la afaceri cu Europa şi cu alte state din afara zonei Americii de Nord. Fiind principala poartă de acces a mărfurilor europene pe teritoriul canadian, în portul Montreal îşi au sediul multe firme importatoare, ceea ce reprezintă un punct de atracţie pentru exportatorii români. Prin portul Montreal tranzitează circa 53% din totalul schimburilor comerciale dintre România şi Canada. Vancouver. Cu o populaţie de 2,2 milioane locuitori (cuprinzând mai multe oraşe satelit din zona Metropolitană), este cel mai important oraş din Vestul Canadei, port important la Oceanul Pacific, deschis relaţiilor comerciale cu zona economică Asia-Pacific. Datorită numarului important de imigranţi din Hong Kong şi alte ţări asiatice, acest oraş a înregistrat in ultimii ani o dinamică spectaculoasă, ceea ce a atras un numar însemnat de familii şi oameni de afaceri din alte zone ale Canadei. Vancouver este oraşul cu cea mai mare concentraţie de imigranţi din Canada, care însumează peste 60 de grupuri etnice. Principalele industrii sunt: industria forestieră, pescuitul, mineritul, industria gazelor naturale, dar cele mai importante sectoare sunt turismul şi serviciile. Beneficiind de o aşezare cu totul excepţională (între ocean şi munte), după expresia scriitorului Jan Morris, specializat în turism ” Vancouver se bucură de una dintre cele mai splendide aşezari de oraşe din lume; mai bine situat decât San Francisco din cauza vegetaţiei, mai bine decât Sydney datorită munţilor care îl inconjoară, având ca rivali poate numai Rio de Janeiro sau Hong Kong”. Deşi întins ca suprafaţă, în zona centrală construcţiile s-au ridicat pe verticală, fiind depăşit din acest punct de vedere numai de Manhattan. În ultimii ani s-a dezvoltat foarte mult sectorul high-tech care a creat multe locuri de munca şi industria cinematografică, fiind al treilea oraş (dupa Los Angeles şi New York) în industria filmului şi a televiziunii din America de Nord. Datorită stimulentelor create de către guvernul provincial, câteva companii internaţionale de transport maritim şi-au mutat sediile de baza la Vancouver. În zona Vancouver se găseşte concentrată şi o mare comunitate de imigranţi de origine română (cca. 12000) cuprinzând în general persoane tinere, specializate în IT care au emigrat în Canada în ultimii 15 ani. Această comunitate este bine organizată şi încă foarte legată de România. Există un centru de afaceri român care încearcă să intermedieze afaceri între România şi Canada. Ottawa. Capitala federală a Canadei face parte din provincia Ontario, dar cuprinde în zona metropolitană şi oraşe din provincia Quebec, dintre care cel mai important este Hull (Gatineau). La Ottawa se află sediul guvernului federal şi al ambasadelor străine acreditate în Canada. În ultimii ani, Ottawa a cunoscut o puternică dezvoltare economică, ceea ce a determinat şi creşterea populaţiei la nivelul de 1,2 milioane locuitori (pentru zona metropolitană). Mai mult de 25% dintre rezidenţii zonei metropolitane consideră limba franceză ca limbă maternă, iar cea mai mare parte a populaţiei vorbeşte şi limba engleză. Limba arabă este a treia limbă vorbită în capitala Canadei (după engleză şi franceză), urmată de chineză, italiană, germană şi poloneză. În Ottawa sunt sediile multor corporaţii naţionale, mai ales în domeniul tehnologiei avansate. Supranumită “Silicon Valley North”, Ottawa cuprinde mai mult de 500 companii specializate în tehnologie avansată, la care lucrează peste 50000 de specialişti. Ottawa este centrul cercetării de vârf în domeniul telecomunicaţiilor, a programării (software), ştiinţelor spaţiale şi tehnologiei mediului. De fapt, 75% din activitatea de cercetare în domeniul telecomunicaţiilor din Canada se desfaşoară la Ottawa, făcând ca acest oraş să ocupe locul 5 în lume în ceea ce priveşte concentrarea forţei de muncă înalt calificate. Turismul joacă de asemenea un rol important în economia capitalei federale, aducând venituri anuale de peste 1 miliard CAD, realizate de peste 5 milioane vizitatori. În ceea ce priveşte asociaţiile naţionale, mai mult de 1000 dintre acestea opereză în zona metropolitană Ottawa, dintre care 350 au sediiile de baza în capitala federală. În Ottawa sunt peste 25000 companii de afaceri, dintre care multe se află în topul primelor 500 companii canadiene. Jumatate din patentele înregistrate în provincia Ontario sunt distribuite la companii din Ottawa. Regiunea metropolitană Ottawa beneficiază de cel mai mare procent de forţă de muncă cu înaltă calificare şi de procentajul cel mai mare de populaţie cu studii universitare dintre toate oraşele Canadei. Calgary. Cu o populaţie de cca. 1 mil. locuitori, este un centru important pentru sectorul extracţiei şi prelucrării petrolului, al serviciilor şi tehnologiei de varf. Deşi este un oraş prosper, cu venituri ce depăşesc cu 15% media naţională, puţine firme importatoare îşi au sediul în acest oraş. Dezvoltarea spectaculoasă a vestului canadian a început să ia şi alte dimensiuni. De exemplu, în Calgary a fost proiectată şi dată în folosinţă în 2011 cea mai înaltă construcţie din Canada de la vest de Toronto. Aceasta este sediul central al EnCana Corp., cu 59 de etaje, 247 m înalţime şi valoare de cca. 1 mld. CAD. Anexat la aceasta, va fi construită o altă clădire de 7 etaje, ce va avea destinatie exclusiv culturală. În premieră în Canada, aici va fi realizată Galeria Naţională de Portrete – primul muzeu naţional instituit în afara capitalei, Ottawa. Halifax. Oraş-port situat pe coasta de est a Canadei, cu o populaţie de 370.000 locuitori, este cel mai important centru industrial şi comercial din provincia Nova Scotia. Deşi a început să-şi dezvolte unele activitaţi de comerţ international în virtutea importanţei sale ca port la Oceanul Atlantic, Halifax nu dispune încă decât de un numar modest de companii puternice, cu profil de import-export. IV. REGLEMENTĂRI DE COMERŢ Acorduri comerciale: Comerţul canadian este reglementat de o serie de acorduri internaţionale globale, regionale, bilaterale şi multilaterale la care Canada a aderat şi de acorduri comerciale interne, care reduc barierele interprovinciale privind mişcarea de persoane, bunuri, servicii şi investiţii in interiorul Canadei. Canada este membru activ într-o serie de organizaţii internaţionale: G8, G20, NATO, Commonwealth, Forumul Economic de Cooperare Asia Pacific (APEC), Organizaţia Statelor Americane (OAS), Consiliul Arctic. Canada este iniţiatorul şi principalul promotor al iniţiativei Grupului G8 privind integrarea Africii în economia globala - Planul de dezvoltare pentru Africa (NEPAD). Canada are încheiate acorduri de liber schimb cu: - NAFTA: Canada, SUA și Mexic (intrat în vigoare în ianuarie 1994); - Israel (ianuarie 1997); - Chile (iulie 1997); - Costa Rica (noiembrie 2002); - AELS (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția): intrat în vigoare în iulie 2009; - Peru (august 2009); - Coreea de Sud (ianuarie 2015); - Ucraina (august 2017); - Parteneriatul Trans-Pacific (Canada, Chile, Mexic, Peru, Malaiezia, Japonia, Singapore, Vietnam, Australia, Noua Zeelandă și Brunei): semnat în Chile, la 8 martie 2018 și ratificat de Mexic, la 24 aprilie 2018. Între provinciile British Columbia şi Alberta s-a încheiat un Acord Comercial (The B.C. - Alberta Trade, Investment and Labour Mobility Agreement) care a intrat în vigoare în 2007, acord ce creează o zonă asemănătoare uneia de comerţ liber (FTA). Specialiştii în domeniu au criticat acest acord, prin faptul că el dă puteri mult prea mari corporaţiilor, dar el este foarte agreeat de provinciile în cauză, datorită eliminării barierelor comerciale. Sistemul tarifar Taxele vamale. Numai guvernul federal poate impune taxe vamale la bunurile şi serviciile importate în Canada. Guvernele provinciale au interdicţie constituţională în ceea ce priveşte impunerea de taxe vamale. Toate produsele care intră în Canada trebuie să fie raportate la Autoritatea Vamală Canadiană (Canada Customs and Revenue Agency - CCRA), agenţia federală responsabilă cu taxarea, comerţul şi legislaţia de frontieră. Importatorii canadieni, utilizand informaţiile furnizate de către exportatorii străini, completează documentele vamale, care cuprind descrierea bunului importat şi încadrarea acestuia în codul Sistemului Armonizat, valoarea produsului respectiv şi originea acestuia. Potrivit Legislaţiei vamale (Customs Act), valoarea taxei vamale se stabileşte pe baza valorii tranzacţiei, a preţului specificat în factură. Nivelul taxelor vamale depinde de tratamentul tarifar aplicat de Canada ţării de origine a produsului. Importatorii canadieni pot beneficia de facilitaţile prevăzute de o serie de acorduri comerciale sau aranjamente comerciale speciale convenite de guvernul Canadei cu anumite ţări. Ţările care exportă în Canada pot beneficia, după caz, de una sau mai multe din următoarele tratamente tarifare preferenţiale: • MFN - Clauza naţiunii celei mai favorizate aplicată pentru toate ţările membre GATT şi ţările care au acorduri bilaterale cu Canada; • Commonwealth Caribbean Countries Tariff (CCC) – pentru ţările din Caraibe, membre ale Commonwealth-ului; • LLDC - Least Developed Country Tariff - pentru ţările cel mai puţin dezvoltate; • BTP- British Preferential Tariff - pentru ţările membre ale Commonwealth-ului, cu excepţia Marii Britanii şi a Irlandei; • Australian Tariff - pentru Australia; • New Zealand Tariff - pentru Noua Zeelandă; • FTA - tratament preferenţial pentru statele nord-americane, Chile şi Israel; • GPT - tarif preferenţial pentru ţări care nu intră în categoriile de mai sus; Unele ţări pot beneficia de mai multe preferinţe tarifare. Astfel, toate ţările beneficiare ale acordului LLDC, pot beneficia şi de preferinţele GPT. Trebuie menţionat însă ca nu toate bunurile exportate în Canada din ţările în curs de dezvoltare sunt eligibile pentru tratament GPT. Produsele excluse acestui tratament sunt bunurile menţionate în aşa numită “Lista de control pentru importuri” (Import Control List) şi se referă la majoritatea produselor textile, încălţaminte şi îmbrăcăminte, anumite produse alimentare şi un numar relativ restrâns de produse din oţel. Acordul economic cuprinzător de liber schimb (CETA) între Uniunea Europeană și Canada a intrat în vigoare, cu titlu provizoriu (până când va fi ratificat de toate statele UE), la 21 septembrie 2017. Astfel, Canada a redus taxele vamale pentru 98,6% din liniile tarifare, iar UE pentru 97,7%. Pentru celelalte bunuri care fac obiectul liberalizării, tarifele vor fi reduse gradual într-o perioadă de 3, 5 sau 7 ani. În domeniile convenite, se elimină taxele vamale la exporturile europene în Canada, se simplifică birocraţia vamală şi se facilitează trimiterea de personal calificat în Canada pentru a presta servicii precum mentenanţa în faza de post-vânzare. Au fost desfiinţate, totodată, vizele pentru români, începând cu 1 decembrie 2017. Măsuri de apărare comercială Disputele comerciale ale Canadei cu alte ţări sunt supuse, de regula, arbitrajului international, organizat, în general, de către Organizaţia Mondială a Comerţului. Regulamentul privind măsurile speciale de import în Canada - Special Import Measures Act - reglementează impunerea de taxe vamale speciale la produsele importate care practică preţuri de dumping, sau sunt subvenţionate, conform prevederilor Acordului GATT. Taxele anti-dumping, sunt cele mai comune remedii împotriva comerţului neloial practicat pe piaţa Canadei. Urmare a plângerilor înaintate către guvernul Canadei de către producătorii canadieni sau asociaţiile comerciale, exportatorilor li se impun masuri anti-dumping numai în condiţiile în care sunt satisfacute două condiţii: • există o plângere formală ca un anumit exportator îşi vinde produsele în Canada la un preţ sub nivelul la care produsul este văndut pe piaţa internă a exportatorului respectiv, sau practică preţuri sub costul de producie; • în urma investigaţiilor întreprinse de Tribunalul pentru comerţ exterior al Canadei (Canadian International Trade Tribunal), acesta decide dacă plângerile sunt justificate şi ia masuri în consecinţă. Taxa compensatorie (countervailing tax). Potrivit legislaţiei canadiene, această taxă se aplică importurilor care au beneficiat de subvenţii din partea guvernelor din ţările exportatoare şi care cauzează, sau pot cauza, prejudicii producătorilor canadieni. Procedura şi limitele de timp aplicabile pentru aceste investigţtii sunt practic identice celor utilizate in cazurile de dumping. Standardizarea. Consiliul pentru Standarde al Canadei - The Standards Council of Canada (SCC), coordonează participarea Canadei la sistemul internaţional de standarde şi este abilitat cu acreditarea celor patru organizaţii centrale implicate în dezvoltarea standardizării şi a altor 225 de organizaţii responsabile cu certificarea produselor şi a serviciilor, precum şi cu testarea şi înregistrarea sistemelor manageriale performante, implementate pe teritoriul Canadei. Cele 4 agenţii canadiene acreditate pentru standardizare sunt: Asociaţia Canadiană pentru Standarde (Canadian Standards Association), Laboratoarele Girante din Canada (Underwriters Laboratories of Canada), Consiliul General Canadian al Standardelor (The Canadian General Standards Board) şi Biroul de Standarde din Quebec (Bureau de Normalisation du Quebec). Reglementări comerciale specifice. Canada dispune de un sistem complex de reglementări, care conţine norme comerciale, precum şi proceduri şi standarde aplicabile unei categorii largi de produse şi servicii, printre care: - Export and Import Permit Act - menţionează produsele controlate, restricţionate sau interzise intrării în Canada; - Customs Tariff Act - aplică tarife speciale pentru produsele sau serviciile specificate în acest document; - Customer Packeging & Labelling Act - stabileşte regulile de ambalare şi etichetare; - Textile Labelling Act - stabileşte regulile de etichetare pentru produse textile; - Food and Drug Act and Regulations - stabileşte normele de etichetare şi promovare pentru produsele alimentare, farmaceutice şi cosmetice; - Canada Agricultural Products Act – stabileşte reglementari pentru lactate, ouă, fructe şi legume proaspete, miere, pentru zootehnie şi avicultură; - Meat Inspection Act - reguli sanitar-veterinare la imporul de produse din carne; - Fish Inspection Act - reglementari la importul de peşte si fructe de mare; - Plant Protection Act and Plant Quarantine Regulations - reguli la importul de plante şi flori tăiate; - Animal Disease and Protection Act - la importul de hrană pentru animale; - Hazardous Product Act - reguli import pentru produse chimice inflamabile; - Medical Devices Legislation - reguli import pentru echipamente medicale; - Environmental Legislation - reguli pentru importul de produse agricole care ar putea afecta speciile locale. Elemente de marketing. În vederea penetrării cu succes pe piaţa Canadei, se recomandă adoptarea unei strategii adecvate şi a unui stil de afaceri bazat pe: - transmiterea rapidă de mostre; - răspuns prompt la corespondenţă; - livrarea la timp a produselor; - livrări conforme calitativ cu mostrele agreate; - menţinerea calitaţii de la o livrare la alta; - utilizarea unor ambalaje adecvate transportului maritim; - convenirea cu importatorul a unei minime campanii de promovarea pentru produsele noi, etc. Calitate şi garanţii. Majoritatea produselor vândute în Canda sunt de o calitate relativ ridicată. În vederea satisfacerii cerinţelor de calitate ale cumpărătorilor, pe piaţa Canadei se acordă termene de garanţie prelungite pentru majoritatea bunurilor de consum de folosinţa îndelungată, indiferent de provenienţa acestora. Etichetarea bilingvă (engleză şi franceză) este obligatorie pentru produsele vândute pe piaţa canadiană. Pentru produsele importate, printre altele, pe eticheta produsului trebuie menţionată adresa principală de reşedintă a importatorului, precum şi informaţii esenţiale privind produsul. Publicitatea. În vederea asigurării succesului de vânzare pe piaţa Canadei se impune o campanie puternică de publicitate care să atragă atenţia asupra produsului, în special la începutul lansării pe piaţă a acestuia. Discount-uri. Sistemul vânzarii masive la preţuri reduse este deosebit de folosit în Canada. Practic, pe toată durata anului, atât marile magazine cu profil universal, cât şi cele de dimensiuni mai reduse şi specializate pe o gamă restrânsă de marfuri, oferă săptamânal un raion cu produse la preţuri substanţial reduse V. ADRESE UTILE 1. Reprezentanţe ale României în Canada Ambasada României la Ottawa 655 Rideau Street, Ottawa, Ontario, K1N 6A3 Tel: +1 (613) 789-3709; 789-4037; 789-5345; Fax: +1 (613) 789-4365; E-mail: ottawa@mae.ro; Website: http://ottawa.mae.ro Însărcinat cu afaceir a.i.: Adrian Ligor Consulatul General al României la Toronto 789 Don Mills Rd., Unit 501, Toronto, Ontario, M3C 1T9 Tel: +1 (416) 585-5802; Fax: +1 (416) 585-9192 E-mail: toronto.cg@mae.ro; www.toronto.mae.ro Gerant: Daniel Ene (consul) Consulatul General al României la Montréal 1010, rue Sherbrooke, Ouest, Suite 610, Montreal, Quebec H3A 2R7 Tel: +1 (514) 876-1792; Fax: +1 (514) 876-1797 E-mail: montreal.cg@mae.ro, www.montreal.mae.ro Consul general: Ioana Gabriela Costache Consilier economic: Gabriel Crișan, Tel.: +1 (514) 904-2282 E-mail: gabriel.crisan@dce.gov.ro Consulatul General al României la Vancouver 555 Burrard Street, Suite 855, Vancouver, British Columbia V7X 1M8 Tel: +1 (604) 633-0986; Fax: +1 (604) 633-0757 E-mail: vancouver@mae.ro, www.vancouver.mae.ro Consul general: Ovidiu Grecea 2. Reprezentanţe ale Canadei în România Ambasada Canadei la Bucureşti Str. Tuberozelor 1-3, Bucureşti, sector 1 Ambasador: Kevin Hamilton Tel: 004 021 307-5093; Fax: 004 021 307-5015; www.international.gc.ca/romania-roumanie, bucst@international.gc.ca Reprezentanti economici: Maria Bertrand, consilier economic Octavian Bonea, Development Market Officer Corina Stanescu, Development Market Officer 3. Instituţii canadiene cu atribuţii economice la nivel federal Guvernul Canadei: www.canada.gc.ca Ministerul Comerţului (MAECI Canada): www.itcan-cican.gc.ca Ministerul Industriei (Industry Canada): www.ic.gc.ca Autoritatea Vamală: (Customs & Revenue): www.ccra-adrc.gc.ca Oficiul Statistic al Canadei (Statistics Canada): www.statcan.ca Agenţia inspecţie produse alimentare (Food Inspection): www.cfia-acia.agr.ca Agenţia pentru sănătate (Health Canada): www.hc-sc.gc.ca Agenţia de protecţie a mediului (Environment Canada): www.tc.gc.ca Agenţia de resursele naturale (Natural Resources): www.nrcan.gc.ca 4. Pentru solutionarea litigiilor comerciale în Canada, există structuri abilitate ale administrației locale care se găsesc pe website-ul: www.strategies.ic.gc.ca. De asemenea, există și posibilitatea contactării unor birouri de avocați specializați în soluționarea acestor litigii în instanțele de judecată.

1. Schimburi comerciale bilaterale:

• Conform statisticii române: - milioane dolari SUA – 2013 2014 2015 2016 2017 2018/9 luni T O T A L 309,8 284,6 151,4 198,4 341,8 261,6 E x p o r t 160,4 207,8 83,2 117,3 213,5 152,5 I m p o r t 149,4 76,8 68,2 81,1 128,3 109,1 Sold +11,0 +131,0 +15,0 +36,2 +85,2 +43,4 În primele 9 luni ale anului 2018, exporturile românești în Canada au fost de 152,5 milioane dolari SUA (scădere cu 10,5% față de aceeași perioadă a anului 2017), iar importurile românești din Canada au fost de 109,1 milioane dolari SUA (creștere cu 12,6% față de aceeași perioadă a anului 2017), volumul total al comerțui bilateral fiind de 261,6 milioane dolari SUA (scădere cu 2,1%), cu un excedent de 43,4 milioane dolari SUA (scădere cu 45%). Principalele grupe de produse comercializate în primele 9 luni ale anului 2018 au fost: La export: • Fontă, fier și oțel – 58,97 milioane USD • Produse din fontă, fier sau oțel – 18,28 milioane USD • Reactori nucleari, boilere, mașini și dispozitive mecanice – 17,63 milioane USD • Materiale textile și articole din aceste materiale – 10,68 milioane USD • Cauciuc și articole din cauciuc – 7,52 milioane USD • Mașini și aparate electrice – 6,58 milioane USD • Mobilă și mobilier medico – chirurgical – 5,65 milioane USD • Materiale plastice și articole din material plastic – 4,30 milioane USD • Aeronave și echipamente auxiliare de transport pentru navigația aeriană sau spațială – 2,10 milioane USD • Instrumente și aparate optice, fotografice și cinematografice – 1,92 milioane USD La import: • Combustibili, uleiuri minerale, materiale bituminoase – 39,41 milioane USD • Produse farmaceutice – 16,99 milioane USD • Produse chimice anorganice – 15,29 milioane USD • Reactori nucleari, boilere, mașini și dispozitive mecanice – 13,44 milioane USD • Mașini și aparate electrice – 3,57 milioane USD • Cărți, ziare, ilustrate, imprimate, manuscrise, texte, schițe – 2,43 milioane USD • Alte metale comune, cermeturi, articole din acestea – 1,90 milioane USD • Preparate alimentare diverse – 1,74 milioane USD • Automobile, tractoare, biciclete, alte vehicule și accesorii – 1,35 milioane USD În ceea ce privește structura exporturilor românești pe piața canadiană, în primele 9 luni ale anului 2018, se constată o creștere a acestora cu 5,7% la capitolul metale comune și articole din metale comune față de primele 9 luni ale anului 2017, în timp ce, în cazul exporturilor de materiale plastice și produse din cauciuc se constată o scădere cu 9,7%, în comparație cu exporturile înregistrate la acest capitol în primele 9 luni ale anului 2017. De asemenea, se constată o creștere de 10 ori a exporturilor de produse vegetale românești pe piața canadiană, în primele 9 luni ale anului 2018, față de aceeași perioadă a anului trecut, precum și o creștere a exporturilor de produse de origine animală cu 52,2% și o creștere cu 13,9% a exporturilor românești de încălțăminte în Canada față de perioada ianuarie – august 2017. Totodată, exporturile produselor alimentare românești au înregistrat o creștere cu 4,6% în primele 9 luni ale anului 2018 în comparație cu primele 9 luni ale anului 2017, exporturile de mașini, aparate și echipamente electrice au crescut cu 56,4%, în timp ce exporturile de vehicule și nave au scăzut cu 88,8%, iar exporturile de instrumente și aparate optice au scăzut cu 34,1%. Diminuarea exporturilor românești în primele 9 luni ale anului 2018 în comparație cu aceeași perioadă a anului 2017 a fost determinată de scăderea considerabilă a exporturilor de vapoare și bărci pentru transportul de mărfuri și de persoane, care au înregistrat valoarea de USD în perioada ianuarie – septembrie 2018 în comparație cu perioada ianuarie – septembrie 2017, când exporturile respective au atins valoarea de USD. În context, am în atenție identificarea motivelor care au condus la scăderea menționată și stimularea operațiunilor de export la produsele respective, precum și diversificarea exporturilor românești pe piața canadiană. Referitor la structura importurilor românești din Canada, în perioada ianuarie – septembrie 2018, acestea au înregistrat o creștere cu 16,8% la capitolul pește și crustacee și o creștere cu 56,8% la capitolul produse minerale, în timp ce importurile de metale comune și articole din metale comune au scăzut cu 14,8%. Importurile de produse textile au scăzut cu 8%, în timp ce importurile de mașini și echipamente electrice au crescut cu 16,9%. Domenii ţintă, de creştere a exporturilor româneşti, în Canada: - Industria aeronautică (furnizarea de componente pentru aeronavele Bombardier); - Industria navală (furnizarea de echipamente, componenteşipiese de schimb); - Industria textilă (furnizarea de îmbrăcăminteşitricotaje); - Industria lemnului (furnizarea de mobilădinlemnmasivşimobilăstil); - Industria alimentară (exportul de fructe şi legume proaspete, vinuri şi băuturi alcoolice, produse bio). • Conform statisticii canadiene (ianuarie – septembrie 2018): Exportul românesc în Canada, în primele 9 luni ale anului 2018 s-a situat la nivelul de 286,6 milioane USD, respectiv o scădere de 12,7% comparativ cu primele 9 luni ale anului 2017, iar importul s-a ridicat la 130,3 milioane USD, respectiv o creștere de 57,0% față de primele 9 luni ale anului 2017. Balanţa comercială a fost excedentară pentru România în perioada ianuarie - septembrie 2018, conform statisticii canadiene, cu 156,3 milioane USD. Pentru a oferi o imagine în structură, în paralel, pe baza datelor statistice româneşti şi canadiene, asupra exporturilor României în Canada în primele 9 luni ale anului 2018 şi a creşterilor faţă de primele nouă luni ale anului 2017, prezentăm o analiză pe Secţiuni din Sistemul Armonizat (S.A.): Secţ. S.A. DENUMIRE SECŢIUNE Statistică România Creştere 2018 (9 luni)/2017 (9 luni) (%) Statistică Canada Creştere 2018 (9 luni)/2017 (9 luni) (%) TOTAL 2018 (9 luni), din care: 152,5 -10,5 286,6 -12,7 I Produse ale regnului animal 0,04 52,2 0,14 -62,2 II Produse ale regnului vegetal 0,8 960,4 0,87 -59,7 III Grăsimi şi uleiuri de origine animală şi vegetală - - - - IV Produse alimentare, băuturi, tutun 1,9 4,6 1,99 19,9 V Produse minerale - - - - VI Produse ale industriei chimice 4,3 12,7 6,63 25,8 VII Materiale plastice, cauciuc 11,8 -9,7 21,23 -1,0 VIII Piei brute, tăbăcite şi produse din acestea 0,3 24,4 2,73 29,4 IX Lemn şi articole din lemn 1,0 22,2 3,75 34,4 X Pastă de lemn, hârtie 0,03 67,5 0,68 28,3 XI Materiale textile şi articole din acestea 10,7 101,4 48,71 21,2 XII Încălţăminte, pălării, umbrele 0,7 13,9 19,54 -1,3 XIII Articole din piatră, ipsos, ciment 1,2 14,9 1,51 18,0 XV Metale comune şi articole din acestea 80,6 5,7 88,95 15,4 XVI Maşini şi aparate, echipamente electrice 24,2 56,4 57,06 22,7 XVII Vehicule, aeronave 4,3 -88,8 9,77 -86,5 XVIII Instrumente şi aparate optice, foto, cinematografice 2,2 -34,1 7,00 -11,7 XX Mărfuri şi produse diverse 5,8 -33,4 13,65 -13,8 - milioane dolari USD – 2. Strategia dezvoltării relațiilor economice bilaterale în anul 2019 a) Produsele/serviciile românești care pot fi asimilate de piața țării de reședință, cu propuneri concrete de acțiuni pentru promovarea acestora • îmbrăcăminte şi confecţii textile.Importul canadian de îmbrăcăminte, confecţii, textile şi tricotaje are o tendinţă constantă de creştere, datorită, pe de o parte restructurării producţiei interne, cât şi puternicei concurenţe mondiale, atât din partea ţărilor din Asia (în special China şi India), Africa şi America Latină, cât şi a celor din Europa de Est. După liberalizarea comerţului cu textile s-a înregistrat o creştere continuă a exportului nostru în Canada, situaţie care confirmă că România ocupă un sector relativ bine definit pe această piață. Pentru consolidarea prezenței acestor produse, propunem participarea producătorilor români la târguri și expoziții de profil organizate în Canada, precum și organizarea de misiuni economice cu participarea producătorilor și exportatorilor din țara noastră și potențialilor parteneri canadieni; • încălţăminte. Canada este un importator major de încălţăminte, iaraceastă grupă de produse a reprezentat, în ultimii ani, principalul articol cu continuitate şi pondere ridicată în exportul României în Canada. Pentru consolidarea prezenței acestor produse, propunem participarea producătorilor români la târguri și expoziții de profil organizate în Canada, precum și organizarea de misiuni economice cu participarea producătorilor și exportatorilor din țara noastră și potențialilor parteneri canadieni; • mobilă şi articole de mobilier.Ca elemente de susţinere a exportului românesc de mobilă şi produse de mobilier pe această piaţă propunem intensificarea participării furnizorilor români la principalele manifestări şi târguri naţionale şi internaţionale de profil organizate anual în Canada Pentru consolidarea prezenței acestor produse, propunem participarea producătorilor români la târguri și expoziții de profil organizate în Canada, precum și organizarea de misiuni economice cu participarea producătorilor și exportatorilor din țara noastră și potențialilor parteneri canadieni; • bare de oțel. Pe fondul existenței tarifelor de retaliere impuse de Canada importurilor de produse siderurgice din SUA, există o tendință de creștere a importurilor românești de bare de oțel pe piața canadiană; • anvelope. Principalul produs exportat la această grupă sunt anvelopenoi, realizate în România de firma Michelin şi exportate cu precădere în zona de est a Canadei, unde producătorul francez deţine o reţea de desfacere; • produse alimentare. În anul 2018, a fost organizat la Montreal primul salon de vinuri românești, existând perspectiva creșterii prezenței acestor produse pe piața canadiană, prin colaborarea cu Societatea de Alcool din Quebec (SAQ). Propunem intensificarea acțiunilor de promovare prin organizarea de noi degustări de vinuri românești, atât în Montreal, cât și în Toronto, prin intermediul Societății de Alcool din provincia Ontario (LCBO). De asemenea, pentru consolidarea exporturilor de produse vegetale (conserve de legume, gemuri, miere, siropuri, ape minerale etc,) propunem participarea producătorilor și exportatorilor români la târgul de produse alimentare SIAL Toronto, din perioada 30 aprilie – 02 mai 2019. b) Acțiuni propuse pentru consolidarea excedentului comercial • organizarea de misiuni economice pe domenii de activitate, cu participarea producătorilor și exportatorilor români și a potențialilor parteneri canadieni, având ca obiectiv, atât consolidarea colaborărilor deja existente, cât și diversificarea exporturilor pe piața canadiană, prin identificarea unor noi oportunități de afaceri și noi domenii de colaborare; • asigurarea sprijinului permanent acordat firmelor românești în cadrul acțiunilor de promovare a ofertei de export, prin identificarea de potențiali parteneri canadieni și dezvoltarea cooperării economice existente între firmele din România și Canada; • participarea la acţiunile promoţionale zonale (expoziţii, simpozioane, prezentări, vizite la Camerele de Comerţ şi Industrie locale, vizite la firme, etc); • identificarea de noi târguri internaționale și expoziții organizate în Canada și propuneri de participare a companiilor românești la târgurile și expozițiile respective; • acordarea de asistență de specialitate agenților economici români care se deplasează în Canada, în vederea prospectării, negocierii și încheierii de contracte de export sau realizării de investiții/înființării de filliale sau reprezentanțe.

România ca destinație de investiții

1. Scurtă prezentare - România este "recomandatăpentruinvestiții" de cătretoateceletreiagențiiinternaționale de rating importante (Standard& Poor’s, Moody's și Fitch); - România are unadintrecele mai mari piețedin Europa Centralăși de Est, fiindpoziționatăstrategicpetraseelerutelorcomercialeșienergeticetradiționaledintrețările UE, Asia și CSI; - Româniadeținecea mai importantăpoartă de accesspreMareaNeagrăprinportulConstanța, cel mai mare dinMareaNeagră, cu o călătorie de 6 zilepână la Rotterdam șiHamburg; - Ca stat membru al UE, România oferă acces la o piață de 500 milioane de consumatori. Parcuri industriale - 80 de parcuri industriale sunt răspândite pe teritoriul României, plasate sub proprietate privată și publică, majoritatea oferind capabilități potrivite pentru industrii precum industria aerospațială, IT & C și industrie. Suprafața totală a parcurilor industriale este de 3.153,68 ha. Industrii-cheie - România are o economie diversificată, principalele industrii fiind: auto, IT, bancar, aerospațial, prelucrarea metalelor, prelucrarea materialelor plastice, textile, agricultură, comerț și servicii. Forța de muncă calificată - Personalcalificat: inginerimecanici, electricieni, dezvoltatori de software; - Diversitatelingvisticăridicată (100% dintrestudențiiromâniînvață o limbăstrăină, 90% vorbesclimbaengleză, 26% vorbescfranceza, 17% vorbesclimbaspaniolă, 8% vorbesclimbagermană etc.); Beneficiile pentru angajare: - angajatorii care angajează șomeri cu vârste de peste 45 de ani pentru perioade nedeterminate de timp, șomeri care sunt singurii susținători ai familiilor monoparentale, beneficiază lunar de suma de 2250 lei, cu obligația de a menține relațiile de muncă sau de serviciu timp de cel puțin 18 luni; - angajatorii care angajează ucenici, beneficiază, pe întreaga durată a contractului de învățământ, de 2250 lei/lună, acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj în limita fondurilor alocate acestei destinații. Costul unitar al forței de muncă Costurile orare estimate ale forței de muncă în 2017 - România a avut cel de-al doilea cel mai mic cost orar al forței de muncă (6,33 euro) față de media UE, care este de 26,76 euro/h; În România, salariul minim lunar brut este de 1900 de lei (aproximativ 410 euro), țara noastră având unul dintre cele mai competitive salarii nete din Europa Centrală și de Est. Sistemul fiscal românesc - impozit pe profit de 16%, unul dintre cele mai scăzute din UE; - 10% impozit pe venit, cel mai mic din Europa Centrală și de Est și UE; - 2,25% asigurări sociale pentru angajator; - 0% impozit pe profit pentru profitul reinvestit în noul echipament tehnologic utilizat în scopuri comerciale; - 0% impozit pe venit pentru angajații, angajați ca dezvoltatori de software (IT & C); - 0% impozit pe venit pentru angajații, angajați în companii de cercetare și dezvoltare; - 0% impozit pe venit pentru companiile de cercetare și dezvoltare pentru primii 10 ani; - Contribuabilii care desfășoară exclusiv activități de inovare, cercetare și dezvoltare, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, precum și activități conexe sunt scutiți de impozitul pe profit în primii 10 ani de activitate; - Investitorii care au înființat locații de producție sau birouri într-un parc industrial, științific sau tehnologic beneficiază de: scutirea de impozit pe teren, construcții și urbanism; - TVA este de 19%, fiind cea mai scăzută din Europa Centrală și de Est, unde cea mai mare este în Ungaria (27%). Rata redusă de 9% se aplică industriei alimentare și băuturilor, tratamentelor medicale și protezelor și în turism; - Impozitarea specială a microîntreprinderilor: începând cu anul 2018, s-a extins aplicabilitatea regimului de micro-întreprinderi, iar mai multe companii sunt supuse acestui regim de impozitare. Astfel, impozitul microîntreprinderii este obligatoriu pentru toate companiile care obțin venituri sub pragul de 1.000.000 euro calculat la cursul BNR valabil pentru ultima zi a exercițiului financiar. Rata de impozitare a microîntreprinderilor este: • 1% din veniturile pentru microîntreprinderi care au cel puțin un angajat; • 3% din veniturile pentru microîntreprinderi fără angajați. - 5% impozit pe dividende. Guvernul României are în atenție următoarele direcții de acțiune: 1. O relație mai bună între autoritățile publice și companii: - Legea prevenției - Codul Economic - Legea Lobby-ului 2. Reducerea birocrației (De-birocratizare): - 102 taxe eliminate în ianuarie 2017 - Reducerea numărului de impozite la maximum 50 - Oferirea posibilității de a plăti online orice taxă începând cu anul 2019 3. Reducerea TVA de la 19%, cât este în prezent, la 18% în anul 2019. 4. Turismul, industria cinematografică, construcțiile, agrobusiness-ul sunt sectoare care au fost selectate pentru a primi sprijin de stat pentru cel puțin 500 de milioane de euro pe an, pentru a atrage investiții în România. Recent, schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică a fost aprobată de guvern pentru a sprijini industriile creative. 5. Dezvoltarea instrumentelor financiare alternative: - Parteneriatul public – privat; - Constituirea Fondului suveran pentru dezvoltare și investiții; Noile planuri de investiții au o valoare totală de 3,5 miliarde de euro. Valoarea totală a fondului este estimată la 10 miliarde de euro; - Transformarea CEC Bank într-o bancă pentru IMM-uri și agricultură; - Transformarea Eximbank într-o bancă pentru investiții și dezvoltare; - România oferă scheme de ajutor de stat pentru susținerea influxului de capital străin în economia națională pentru investiții care depășesc 3 milioane euro în active sau pentru crearea a minimum 10 locuri de muncă. 6. Promovarea inițiativei antreprenoriale: - Start-up Nation – România: (Sesiuni 2017 și 2018: granturi de 44 000 de euro pentru start-up-uri noi. Aproape 10.000 de astfel de proiecte au fost finanțate în 2017 și au fost create peste 20 000 de noi locuri de muncă) - Un program național pentru dezvoltarea incubatoarelor de afaceri; - Crearea liceelor de antreprenoriat (EMPRETEC); - Alte programe multianuale implementate de Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat: internaționalizarea, microindustrializarea, comerțul și serviciile de piață, femeile antreprenor, meșteșugul (TIMM). 2. Nivelul investițiilor în România Soldul investițiilor străine directe al celor 1.985 societăţi mixte româno-canadiene înregistrate în România (0,90% din totalul societăţilor mixte) se ridica, la 31.10.2018, la valoarea de 145,130 milioane USD (0,24% din totalul investiţiilor străine în ţara noastră), conform Registrului Naţional al Comerţului, plasând Canada pe locul 29 (imediat după Liban şi Insulele Bermude, dar înaintea Finlandei şi Ucrainei). În legatură cu structura şi orientarea teritorială a investiţiilor canadiene în România, majoritatea societăţilor mixte activează în domeniile: industria electronică, industria uşoară, construcţii auto şi piese de schimb, sectorul agro-alimentar, transporturi, construcţii, confecţii metalice, turism, fiind situate în principal în municipiul Bucureşti, judeţele Bihor, Dolj, Bistriţa Năsăud, Braşov, Arad, Harghita, Alba, Cluj, Prahova, Salaj, Iaşi. România este interesată de o prezenţă mult mai activă a companiilor canadiene în economia românească - mai ales prin investiţii directe - care să contribuie la creşterea competitivităţii produselor noastre, cu consecinţe benefice atât asupra pieţei interne, cât şi asupra exporturilor.

 

 

Manifestări expoziţionale A. Lista manifestărilor expoziţionale organizate în România de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi ROMEXPO: • https://www.romexpo.ro/program-expozitional-2019/

 

 

Link-uri utile Romania MinisterulAfacerilorExterne Adresa web: http://www.mae.ro MinisterulpentruMediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat Adresa web: http://www.imm.gov.ro Invest Romania Adresa web: http://investromania.gov.ro/web/ MinisterulEconomiei Adresa web: http://economie.gov.ro/ MinisterulFinanţelorPublice Adresa web: http://www.mfinante.gov.ro/ MinisterulAgriculturiiŞiDezvoltării Rurale Adresa web: http://www.madr.ro MinisterulFondurilorEuropene Adresa web: www.fonduri-ue.ro MinisterulComunicatiilor si SocietatiiInformaţionale Adresa web: https://www.comunicatii.gov.ro/ MinisterulTransporturilor Adresa web: http://www.mt.ro/ AutoritateapentruSupraveghereFinanciara Adresa web: https://asfromania.ro/ BancaNationala a Romaniei Adresa web: http://bnr.ro/ Camera de Comert si Industrie a Romaniei Adresa web: https://ccir.ro/ The Ministry of Economy http://economie.gov.ro/ The Ministry of Business Environment, Trade and Entrepreneurship/ The Department and External Trade http://www.dce.gov.ro/ The Department for Foreign Investments and Public -Private Partnership http://dpiis.gov.ro/new_dpiis/ http://investromania.gov.ro/web/ The Ministry of Agriculture and Rural Development http://www.madr.ro/ The Ministry of Public Finance http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=acasa The Ministry of European Funds http://www.fonduri-ue.ro/ The Ministry of Transport http://www.mt.ro/web14/ The Ministry of Regional Development and Public Administration http://www.mdrap.ro/ The Ministry of Communications and Information Society https://www.comunicatii.gov.ro/ The Chamber of Commerce and Industry of Romania http://ccir.ro/ The Authority for Administration of State Assets http://www.aaas.gov.ro/index.php?lang=ro The Financial Supervisory Authority https://asfromania.ro/ The National Bank of Romania http://www.bnr.ro/Home.aspx The National Institute of Statistics http://www.insse.ro/cms/

ANUNȚ IMPORTANT

27.11.2019

Va comunicam ca, in data de 3 decembrie 2019 Consulatul General al României la Toronto nu va lucra cu publicul. În cazul în care vă…

Alegeri Președintele României

14.11.2019

Alegerile Prezidențiale din anul 2019 vor fi organizate și se vor desfășura la Toronto în cadrul celor 2 secții de votare deschise în incinta…

ANUNȚ IMPORTANT

05.11.2019

În contextul alegerilor prezidențiale care vor avea loc în perioadele: · 8 - 10 noiembrie 2019 (turul I) și · 22 – 24…

IMPORTANT-Alegeri pentru Președintele României – 2019

18.09.2019

Consulatul General al Romaniei la Toronto va procesa cu prioritate in perioada premergatoare alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2019 documente de …